Cunoaştem cu toţii sintagma „este mult mai uşor şi mai ieftin să previi decât să tratezi”, iar acest lucru se poate realiza în domeniul stomatologiei prin profilaxia dentară.
Profilaxia dentară reprezintă prima şi cea mai importantă etapă în îngrijirea dinţilor. Aceasta trebuie să înceapă încă din copilărie odată cu apariţia primilor dinţi și continuată apoi toată viaţa.
Profilaxia previne atât îmbolnăvirile dentare cât şi complicaţiile în cazul afecţiunilor deja existente.
Pacientul nu poate sesiza singur în timp util afecţiunea dentară (carii, afecţiuni parodontale) şi nici nu poate conştientiza gravitatea acesteia. Nu trebuie să aşteptaţi ca durerea să vă aducă într-un cabinet stomatologic. Tratând în stadiu incipient orice afecţiune dentară şi folosind metode de tratament minim invazive, veţi fi scutiţi de neplăcerile cauzate de durerile dentare, sângerările la periaj, mirosul neplăcut al gurii şi de cazurile mai avansate de mobilitate dentară care duc la pierderea timpurie a dinţilor.
Procedurile de profilaxie profesională sunt reprezentate de:
Control stomatologic periodic o dată la 6 luni, prin care medicul stomatolog constată starea dinţilor, a gingiilor şi a întregii cavităţi bucale. Pacientul va primi informaţii de ultimă oră şi recomandări pentru realizarea cât mai corectă a unei profilaxii individuale la domiciliu prin igienă dentară zilnică şi alimentaţie sănătoasă. Tehnica de periaj se va individualiza pentru fiecare pacient în parte cu periuţe şi paste adecvate în funcţie de morfologia parodonţiului şi de starea sa de de sănătate. Periajul dentar efectuat timp de 3-5 min, de 2 ori /zi (dimineaţa şi seara) trebuie suplimentat cu mijloace auxiliare: aţă dentară, periuţe interdentare, duş bucal, ape de gură.
Igienizarea profesională reprezentată de detartraj ultrasonic, periaj profesional, air flow – metode profilactice prin care se îndepărtează placa bacteriană, tartrul dentar şi coloraţiile inestetice de pe suprafaţa dinţilor .
Sigilarea şanţurilor şi fosetelor şi fluorizarea dinţilor sunt metode prin care se previne apariţia cariilor.
Corectarea unor obiceiuri vicioase sau acte involuntare ce pot afecta dinţii şi întreg aparatul dento-maxilar prin şlefuiri selective şi gutiere de bruxism.
Principalele metode de profilaxie
Igiena orală este cea mai importantă metoda de profilaxie. Placa dentară se acumulează pe suprafaţa dinţilor după fiecare masă. Dacă nu este îndepărtată prin periaj activ, aceasta se va calcifica transformându-se în tartru dentar. Mai mult, dacă alimentele bogate în carbohidraţi sunt lăsate prea mult în contact cu dinţii, va creşte şi cantitatea de placă dentară.
Principalul obiectiv al igienei orale este îndepărtarea plăcii dentare de pe suprafaţa dinţilor şi prevenirea depunerii acesteia. O igienă orală corectă presupune un periaj dentar regulat şi corect (minim de 2 ori pe zi), folosirea aţei dentare şi a apelor de gură.
Controalele periodice sunt foarte importante pentru menţinerea sănătăţii orale. Multe afecţiuni orale evoluează fără dureri mai ales în fazele iniţiale; aşadar, pacienţii nu sunt constienţi de apariţia lor până în momentul în care au progresat deja semnificativ.
În timpul controlului periodic, medicul stomatolog poate depista carii incipiente de care pacientul nu este încă alertat sau poate descoperi semne iniţiale ale unei îmbolnăviri gingivale.
De asemenea, anumite lucrări dentare sau restaurări existente pot avea nevoie de reparaţii sau recondiţionari. Medicul va face şi o evaluare a stării de sănătate a ţesuturilor orale. Ca regulă generală, cu cât o afecţiune este descoperită mai precoce, cu atât este mai uşor de tratat.
Controalele periodice ar trebui efectuate cel puţin de 2 ori pe an şi chiar mai des dacă situaţia clinică o cere.
Detartrajul reprezintă procesul de îndepărtare a tartrului şi plăcii dentare folosind instrumente de mână sau aparate specifice de detartraj sonice sau ultrasonice.
Placa dentară este principalul factor cauzator al gingivitei şi cariei dentare, iar tartrul este o formă de placă dentară calcificată de asemenea nocivă pentru gingie şi structurile dentare. Scopul detartrajului este îndepărtarea tartrului şi a plăcii dentare.
Este important să se îndepărteze atât tartrul supragingival cât şi cel subgingival. Aparatele de detartraj ultrasonice asigură o curăţare foarte eficientă a tartrului şi placii dentare.
Periajul profesional are ca scop îndepărtarea plăcii dentare ce a mai rămas după detartraj precum şi a diverselor pete sau coloraţii de pe suprafaţa dinţilor. Periajul profesional este realizat de medicul dentist cu ajutorul instrumentelor mecanice.
Pasta cu care se execută periajul profesional are un conţinut bogat în fluor, fiind aplicată pe suprafaţa dinţilor cu ajutorul unor cupe din cauciuc ataşate la micromotor.
Este bine să se apeleze la periajul profesional măcar de 2 ori pe an (de obicei în timpul controalelor periodice). Periajul profesional este foarte eficient în îndepărtarea plăcii dar trebuie însoţit de o igienă orală regulată.
Această metoda preîntâmpină stagnarea microbilor şi a plăcii dentare în şanturile şi fosetele molarilor şi premolarilor prevenind astfel apariţia cariilor la acest nivel.
Şanturile şi fosetele sunt un loc predilect în care placa se poate forma şi acumula deoarece sunt dificil de igienizat. Sigilarea presupune aplicarea unor materiale compozite fluide în interiorul şanţurilor şi fosetelor care, după întărire vor „închide” aceste spaţii.
Sigilarea se executa pe molarii şi premolarii definitivi ai copiilor imediat dupa ce aceştia au erupt. Vă reamintim, molarii 1 definitivi erup la 6 ani, molarii 2 definitivi erup la 12 ani, molarii 3 (sau de minte) dupa 18 ani iar premolarii definitivi intre 10 şi 12 ani.
Şi adulţii pot beneficia de sigilare daca aceasta nu s-a realizat înainte. Materialele de sigilare se uzează în câţiva ani; în consecinţă, este nevoie de o monitorizare constantă pentru a le putea înlocui dacă este cazul.
Este o metodă eficientă de profilaxie deoarece previne evoluţia cariilor şi apariţia complicaţilor. Cariile mici sunt mai uşor şi mai ieftin de tratat. Odată ce apar complicaţiile datorate evoluţiei cariilor, tratamentul este atât mai complicat cât şi mult mai scump.
Alimentele bogate în carbohidraţi (sau zaharuri) sunt o sursă foarte bună de consum pentru bacteriile din placa dentară. Frecvenţa consumului de zaharuri este mult mai importantă decât cantitatea totală consumată.
Aşadar, este indicat să se reducă consumul de dulciuri între mese deoarece acestea creează o rezervă nutritivă continuă pentru bacteriile din cavitatea bucală.
În plus, o dietă săracă în calciu creşte şansele apariţiei bolii parodontale şi a tulburărilor articulare.
Fluorul este un mineral care ajută la întărirea smalţului, pe care îl face mai rezistent la acţiunea cariilor.
Fumatul sau mestecatul tutunului şi consumul de alcool influenţează negativ sănătatea orală. Fumatul favorizează decolorarea dinţilor şi stimulează acumularea placii dentare. În cazul fumătorilor, creşte riscul apariţiei gingivitei, paradontozei şi a cancerului oral.
Afecţiunile ortodontice precum înghesuirea dinţilor fac dificilă igienizarea lor iar tulburările ocluzale (de „muşcatură”) îngreunează masticaţia şi vorbitul. Este indicat ca aceste afecţiuni să fie tratate cu aparate ortodontice.
Calciul, pe care îl găsim în lapte şi în unele legume, poate proteja dinţii împotriva cariilor. Calciul care se incorporează în smalţ îl face pe acesta mai rezistent la demineralizarea acidă.